Ansamblul bisericii romano-catolice „Înălţarea Sfintei Cruci"

Date despre monument

Cod: HR-II-a-B-12735

Datare: 1751-1758

Ansamblul bisericii romano- catolice „Înălţarea Sfintei Cruci", cod HR-II-a-B-12735 este alcătuit din:

• HR-II-m-B-12735.01     Biserica romano-catolică „Înălţarea Sfintei Cruci"
• HR-II-m-B-12735.02     Zid de incintă (fragment)

Date istorice  

Biserica romano-catolică a Sfintei Cruci este cea mai veche biserică din Miercurea-Ciuc și unul dintre cele mai importante monumente istorice ale orașului, păstrate din secolul al XVIII-lea. Construită în stil baroc între anii 1751 și 1758, biserica a fost sfințită în 1784, în cinstea Înălțării Sfintei Cruci.  

Construcția bisericii a fost finalizată în anul 1758. Altarul principal baroc, realizat într-o tehnică deosebită, este dedicat Sfintei Cruci și îmbină crucifixul cu un relief al Golgotei și un fundal pictat. Altarul este opera sculptorului Schuchbauer Antal.

În anul 1771, pe latura nordică a bisericii a fost construită Capela Sfântului Ioan Nepomuk, la inițiativa lui Unger József. Capela a fost pictată și dotată cu toate cele necesare de către comerciantul Lukács János și soția sa, Mánya Sára. Capela și biserica au fost sfințite împreună, în 1784, de episcopul Batthyány Ignác.

Biserica era înconjurată odinioară de un zid de protecție. Starea sa din secolul al XIX-lea este descrisă în documentul Descriptio Parochialis (1866), păstrat doar fragmentar după distrugerile din anul 1916, când, în urma invaziei române, au ars clădirile din piața centrală, inclusiv casa parohială și arhiva. Biserica a fost singura clădire care a supraviețuit, deși a fost jefuită.

Orga bisericii a fost construită în 1902 de Klink Sándor și reparată în 1958 de Boda József. Interiorul a fost repictat în 1933.

În data de 11 septembrie 1944, biserica și casa parohială au fost jefuite de trupele sovietice. Prima ceremonie de confirmare după război a avut loc în 1949, fiind oficiată de episcopul Márton Áron.

În perioada dictaturii, în noaptea de 5 spre 6 iunie 1979, sacristia a fost incendiată și a ars complet, iar focul a provocat pagube serioase și în interiorul bisericii.

Ultima restaurare amplă a Bisericii Sfintei Cruci a avut loc între 2006 și 2008.  

Printre cele mai valoroase obiecte de cult se numără un crucifix cu picior, realizat în jurul anului 1470, în epoca regelui Matei Corvin. Acesta îl înfățișează pe Hristos binecuvântător, iar cele patru brațe ale crucii sunt decorate cu simbolurile celor patru evangheliști. Soclul este o completare din secolul al XVII-lea.

De asemenea, un obiect de mare valoare este Cartea Congregației Mariane, realizată înainte de anul 1731 în mănăstirea franciscană din Șumuleu Ciuc, cu coperți din lemn îmbrăcate în catifea roșie, ferecate cu argint, prevăzute cu închizători și decor aurit, punctat.

Altarul principal baroc îl prezintă, în nișa centrală, pe Hristos răstignit, flancat de Fecioara Maria și de Sfântul Ioan Apostolul. În partea superioară este reprezentată scena Cinei celei de Taină, înconjurată de îngeri. Structura altarului este din lemn de brad, iar statuile și ornamentele sunt sculptate în lemn de tei și decorate cu pictură tempera ce imită marmura.

Biserica a avut odinioară două altare laterale, amplasate la îmbinarea navei cu sanctuarul, decorate cu picturi ale Fecioarei Maria și ale lui Iisus purtând crucea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, acestea au fost înlocuite cu statui ale Maicii Domnului și ale Inimii lui Iisus, lucrări ale unor meșteri tirolezi.

Amvonul, contemporan cu altarul baroc, este decorat pe coronamentul său cu o sculptură din lemn reprezentând un pelican care își hrănește puii. Parapetul este ornamentat cu picturi în ulei ale lui Hristos Judecătorul și ale celor patru evangheliști. Aceste picturi nu au fost realizate inițial pentru amvon; se presupune că au decorat cândva fosta Capelă a Maicii Domnului Secerei din Miercurea-Ciuc.

Bibliografie selectivă

Schematismus venerabilis Cleri Diocesis Transsilvaniensis. Alba Iulia, 1882.

Ferenc Léstyán: Pietre sfințite: Bisericile episcopiei medievale din Transilvania I. Ediția a II-a extinsă. Alba Iulia: Arhiepiscopia Romano-Catolică. 2000. ISBN 973-9203-56-6

György Vofkori: Istoria ilustrată - Miercurea-Ciuc și Șumuleu Ciuc, Békéscsaba Typografika Kft., 2007.

Lista monumentelor istorice: județul Harghita. Ministerul Culturii, 2015